Se spune că arta modernă a fost mai mult decât o mișcare artistică – a fost o armă strategică în Războiul Rece. MoMA (Museum of Modern Art) și CIA au avut o relație surprinzător de apropiată, ridicând întrebarea: a fost arta modernă o unealtă secretă de propagandă americană?
La mijlocul secolului al XX-lea, arta și designul modern reprezentau liberalismul, individualismul și creativitatea care erau considerate posibile doar într-o societate liberă. Jackson Pollock, cu stilul său de pictură gestuală și haotică, a fost un exemplu perfect al acestui spirit. Arta modernă americană oferea un contrast puternic față de arta realist-socialistă promovată de regimurile totalitare naziste și sovietice. De fapt, arta modernă a devenit o armă în Războiul Rece, iar atât Departamentul de Stat al SUA, cât și CIA au susținut expoziții de artă americană în întreaga lume pentru a demonstra superioritatea culturii occidentale.
Thomas W. Braden, care a fost secretarul executiv al MoMA în 1948-1949 și apoi a supravegheat activitățile culturale ale CIA, a recunoscut importanța acestei arte în lupta ideologică. Într-un articol din 1967 intitulat „Sunt bucuros că CIA este ‘imorală'”, Braden a explicat că arta americană a câștigat mai multă recunoaștere pentru SUA decât ar fi putut face politicienii prin discursuri.
O Armată Culturală
Relația dintre arta modernă și diplomația americană a început în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Muzeul de Artă Modernă a fost mobilizat pentru efortul de război, organizând expoziții și promovând cultura americană în întreaga lume. Fondat în 1929 de Abby Aldrich Rockefeller, MoMA a fost condus de Nelson Rockefeller în timpul războiului, care a devenit ulterior coordonator al afacerilor inter-americane în Administrația Roosevelt.
În timpul războiului, MoMA a îndeplinit 38 de contracte guvernamentale și a organizat 19 expoziții de artă americană contemporană, care au fost expuse în întreaga Americă Latină. După război, Nelson Rockefeller a revenit la muzeu, iar programul internațional de expoziții a continuat să fie un instrument important de diplomație culturală.
Propaganda și Arta
Chiar dacă arta modernă era adesea controversată și neînțeleasă de publicul larg, tocmai această controversă a demonstrat libertatea culturală americană. În contrast cu regimurile totalitare care foloseau arta ca propagandă, Statele Unite au permis artiștilor să creeze liber, chiar dacă arta lor nu era pe placul tuturor. Expoziția „Avansarea Artei Americane” din 1946, finanțată de Departamentul de Stat, a fost un exemplu clar de promovare a libertății artistice, chiar dacă a fost criticată și rechemata în țară din cauza opoziției publice și politice.
CIA și Frontul Cultural
Când Departamentul de Stat nu a mai putut susține arta modernă din cauza controversei, CIA a preluat rolul de sponsor principal. În 1950, CIA a creat Congresul pentru Libertatea Culturală (CCF), un proiect finanțat pentru a promova virtuțile culturii democratice occidentale. Cu sediul la Paris, CCF a organizat expoziții, publicații și evenimente culturale menite să contracareze propaganda sovietică și să demonstreze superioritatea culturală a Occidentului.
Artiștii și criticii americani precum Clement Greenberg, care a susținut puternic expresionismul abstract, au fost implicați în aceste eforturi. Festivalul „Capodopere ale secolului XX” din 1952, organizat de CCF cu lucrări din Colecția MoMA, a stabilit CCF ca o forță majoră în viața culturală europeană.
Arta ca Pilon al Libertății
Președintele Dwight D. Eisenhower a clarificat rolul MoMA ca un proxy al guvernului în 1954, numind arta modernă un „Pilon al Libertății”. Într-un discurs de celebrare a celei de-a douăzeci și cincea aniversări a Muzeului, Eisenhower a spus:
„Atâta timp cât artiștii noștri sunt liberi să creeze cu sinceritate și convingere, va exista controversă sănătoasă și progres în artă. Cât de diferit este în tiranie. Când artiștii devin sclavii și uneltele statului; când artiștii devin principalii propagandiști ai unei cauze, progresul este oprit și creația și geniul sunt distruse.”
Astfel, relația dintre arta modernă și CIA nu a fost doar un simplu parteneriat de conveniență. A fost un simbol al libertății culturale și al superiorității ideologice în lupta împotriva totalitarismului. Chiar dacă legăturile exacte și detaliile acestei colaborări sunt încă subiect de dezbatere, este clar că arta modernă a jucat un rol crucial în diplomația culturală americană în timpul Războiului Rece. În final, arta a demonstrat că într-o societate liberă, creativitatea și inovația nu pot fi îngrădite – un mesaj puternic care a rezistat în fața timpului și a controverselor.
Sursa: daily.jstor.org
