ENIAC, primul calculator electronic de uz general, creat în 1946, cântărea peste 27 de tone și ocupa o suprafață de aproximativ 167 m2.
ENIAC este acronimul de la Electronic Numerical Integrator and Computer (Integrator și Calculator Numeric Electronic). A fost creat în 1946 de doi ingineri americani, John Mauchly și J. Presper Eckert, pentru a rezolva probleme matematice complexe legate de proiectarea armelor nucleare.
Dar nu vă imaginați că ENIAC era ca un laptop sau un smartphone pe care îl puteți lua cu voi oriunde. Nu, nu! ENIAC era o mașinărie uriașă, care cântărea peste 27 de tone și ocupa o suprafață de aproximativ 167 m2. Era format din peste 17.000 de tuburi vidate (predecesoarele tranzistorilor), care generau multă căldură și se ardeau des. De aceea, ENIAC avea nevoie de un sistem de răcire special și consuma de 3000 de ori mai multă energie decât un calculator modern și de 6000 de ori mai mult decât un laptop.
Pentru a introduce datele și programul în ENIAC trebuiau folosite niște panouri cu comutatoare și cabluri care se conectau între ele în diferite moduri. Nu exista niciun ecran sau tastatură pentru afișarea rezultatelor sau pentru interacțiunea cu utilizatorul. Doar niște becuri care se aprindeau sau stingeau în funcție de valorile binare calculate.
ENIAC putea efectua aproximativ 5000 de operații pe secundă (o fracțiune din ce poate face un calculator actual), dar era totuși foarte rapid comparativ cu alte metode existente la acea vreme, cum ar fi calculatoarele mecanice sau manuale.
ENIAC a fost folosit pentru diverse scopuri militare și civile până în 1955 când a fost dezafectat. A fost considerat o realizare tehnologică remarcabilă și un precursor al erei informatice.
