Sursele de energie regenerabilă sunt acele surse naturale care se refac continuu – soarele, vântul, apa, biomasa și căldura din interiorul Pământului. Aceste energii se obțin prin tehnologii precum panouri fotovoltaice sau termice (solar), turbine eoliene, hidrocentrale, centrale pe biomasă sau biogaz și centrale geotermale. Avantajele lor majore sunt reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (prin înlocuirea combustibililor fosili), diversificarea surselor energetice și sporirea independenței energetice, precum și crearea de locuri de muncă în industriile verzi ec.europa.eu. De altfel, Comisia Europeană subliniază că tranziția către energie curată va fi esențială pentru atingerea neutralității climatice până în 2050, prin reducerea dependenței de petrol și gaze externe și stimularea economiei verzi ec.europa.euec.europa.eu. În acest sens, UE și-a majorat ținta energetică de regenerabile pentru 2030 la 42,5% din consumul final de energie ec.europa.eu, iar fiecare stat membru stabilește obiective proprii compatibile.
Tipuri principale de energie regenerabilă
Principalele surse regenerabile sunt:
- Energia solară: provine de la radiația solară, captată prin panouri fotovoltaice (care generează direct electricitate) sau prin colectoare solare termice (pentru încălzirea apei). Avantajele includ disponibilitatea în orice zonă însorită și costul relativ scăzut al tehnologiei; neajunsuri sunt intermitența (nu produce noaptea) și necesitatea spațiului pentru panouri.
- Energia eoliană: obținută din puterea vântului cu ajutorul turbinelor eoliene (pe uscat sau offshore). Turbinele moderne sunt eficiente și scalabile; vântul bate continuu în anumite regiuni (dealuri, zone de coastă). Un avantaj major este costul în scădere al energiei eoliene, dar producția este variabilă, depinzând de condițiile meteo.
- Energia hidroelectrică: generată de curgerea apei prin turbine (baraje) sau prin microhidrocentrale. România are un potențial hidroelectric semnificativ (câțiva mii de MW instalați), hidrocentralele fiind surse stabile și de reglaj al rețelei. În perioadele de secetă însă producția hidro scade drastic, ceea ce s-a văzut în 2024 (‑23% producție hidro față de 2023) cursdeguvernare.ro.
- Bioenergia: include biomasă (deșeuri lemnoase, agricole, deșeuri organice) și biogaz. Biomasa poate fi arsă în centrale termice pentru căldură și energie electrică, iar biogazul (din fermentarea deșeurilor) se poate arde în turbine de gaz. În România, biomasă și biogaz acoperă un segment mic din mixul energetic, dar sunt importante pentru agricultură și gestiunea deșeurilor. Această sursă este considerată regenerabilă dacă materia primă se produce sustenabil.
- Energia geotermală: se obține din căldura Pământului, captată prin puțuri geotermale. România are potențial moderat (zone vulcanice est-europene), folosit mai ales pentru încălzire locală (orașe) sau agricultură. Deși ponderea actuală este mică (<1%), tehnologia geotermală poate contribui în anumite regiuni.
Rolul energiei regenerabile în tranziția energetică
Energia verde este pilonul tranziției energetice mondiale, fiind susținută de politici și investiții publice-multe țări sprijinind prin subvenții și licitații (CfD). Beneficiile includ:
- Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: Sursele regenerabile nu produc CO₂ direct, contribuind la obiectivele climatice. În UE, extinderea regenerabilelor a fost unul din factorii-cheie pentru apropierea de neutralitatea climatică.
- Diversificarea surselor energetice și securitate: Dependența mai mică de petrol și gaz importat sporește securitatea energetică a unei țări. De exemplu, România este al doilea mare producător de gaze din UE, dar dezvoltarea energiei verzi (fotovoltaice și eoliene) reduce importurile de energie.
- Stimularea economiei și locurilor de muncă: Industria surselor regenerabile aduce investiții și creează locuri de muncă în construcții, mentenanță și cercetare. De asemenea, consumatorii finali (prosumatorii) pot produce energia de care au nevoie (prin centrale solare rezidențiale), mărind implicarea cetățeanului.
În plus, dezvoltarea energiei regenerabile include și inovații precum stocarea energiei (baterii, hidrocentrale cu acumulare prin pompaj sau hidrogen verde), elemente esențiale pentru a compensa intermitența solare/eoliene hotnews.ro. Un raport Eurostat subliniază că printre beneficiile tranziției se numără și creșterea locurilor de muncă în tehnologii „verzi” ec.europa.eu. În ansamblu, tranziția energetică bazată pe regenerabile este considerată vitală pentru economie și mediu.
Situația actuală în România
România are deja un sector verde semnificativ, cu putere instalată mare în surse regenerabile. Potrivit datelor de la Ministerul Energiei și Transelectrica, capacitatea totală instalată de producție de energie electrică este de aproximativ 20 GW, din care ~13,1 GW (65%) provin din surse regenerabile (inclusiv hidrocentrale mari și prosumatori fotovoltaici) hotnews.ro. În ultimii ani s-au intensificat autorizațiile de investiții: în 2023, ANRE a avizat proiecte noi care însumează ~2.818 MW de capacitate instalată energynomics.ro. Practic, în 2023 au fost puse în funcțiune centrale noi de peste 624 MW, din care 496 MW fotovoltaice și 72 MW eoliene taiyangnews.info – cifre de zece ori mai mari față de anul precedent. Totodată, peste 100.000 de consumatori casnici (prosumatori) au instalat panouri solare, însumând ~1,5 GW până la sfârșitul lui 2023 taiyangnews.info.
În privința producției, sursele regenerabile asigură aproape jumătate din electricitatea generată intern. Conform Eurostat, în 2024 peste 50% din energia electrică netă produsă în România a provenit din regenerabile cursdeguvernare.ro. În detaliu, producția brută de energie (în 2024) s-a împărțit aproximativ astfel: termocentrale (cărbune și gaz) – 33,3% din total, hidro – 27,3%, eolian – 12,1% și solar – 6,5% seenews.com (restul fiind nuclear și importuri). Observăm că hidrocentralele rămân o sursă majoră, chiar dacă în 2024 producția hidroelectrică a scăzut cu 23% din cauza secetei severe cursdeguvernare.ro. Pe de altă parte, energia solară a crescut cu 53% în 2024, de la un nivel redus anterior cursdeguvernare.ro. În orice caz, datele arată că regenerabilele (în special hidro și eoliana) contribuie substanțial la mixul național de energie și că România este în linie cu tendințele europene de creștere a capacităților verzi.
România comparativ cu Uniunea Europeană
La nivel european, ponderea totală a surselor regenerabile (în consumul final) a ajuns la 24,5% în 2023, cu o creștere constantă față de anii anteriori ec.europa.eu. În privința energiei electrice, Europa a produs 47,4% din electricitate din regenerabile în 2024 agerpres.rocursdeguvernare.ro. România se poziționează peste media UE, fiind considerată între statele cu 50–60% din electricitate din regenerabile cursdeguvernare.ro (aproximativ la fel cu Germania, Spania sau Finlanda).
Graficul de mai sus ilustrează ponderea energiei din surse regenerabile în producția de energie electrică în 2023 pentru fiecare țară UE. România se află în categoria 50-60%, puțin peste media UE de 47,4% cursdeguvernare.ro. În consumul final brut de energie, însă, obiectivele sunt diferite: România și-a asumat pentru 2030 o țintă de 38,3% din energia totală provenind din regenerabile global-climatescope.org, comparativ cu ținta UE majorată la 42,5% (UE reglementat recent)ec.europa.eu. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, România plănuiește o suplimentare masivă a capacității eoliene și solare. De exemplu, guvernul a lansat licitații de tip Contracte pentru Diferență (CfD) pentru a adăuga 5 GW noi (2,5 GW eolian și 2,5 GW solar) până în 2025, ca parte a unui program mai amplu de 10 GW de regenerabile până în 2030 global-climatescope.org.
Un alt indicator comparativ este investiția: UE alocă fonduri și subvenții în tranziția verde, iar România atrage tot mai mulți investitori în segmentul regenerabilelor. Creșterea puternică a noilor proiecte confirmă că România recuperează teren față de media UE, după stagnarea din ultimul deceniu. În același timp, pe măsură ce ponderea regenerabilelor crește, este nevoie de investiții în infrastructură și stocare (hidro cu acumulare, baterii, hidrogen) pentru asigurarea echilibrului sistemului energetic, așa cum subliniază operatorii naționali hotnews.ro.
În tabelul de mai jos, comparăm câțiva indicatori-cheie între România și Uniunea Europeană (sau țările UE) pentru a contura această diferență de poziționare:
| Indicator | România (2023/țintă 2030) | UE (medie/țintă 2030) | Sursa |
|---|---|---|---|
| Pondere energie regenerabilă în electricitate (anual) | ~50% (din producția netă 2024)cursdeguvernare.ro | 47,4% (UE net electric 2024)cursdeguvernare.ro | Eurostat |
| Pondere în consum final brut de energie (anual) | obiectiv ~38,3% (2030)global-climatescope.org | 24,5% (UE total 2023)ec.europa.eu → 42,5% (ținta 2030)ec.europa.eu | NECP România; Directiva UE |
| Capacitate instalată regenerabilă (electrică) | ~13,1 GW (din 20 GW total, 2024)hotnews.ro | ~519 GW (UE total 2023, aprox.) | ANRE; Eurostat |
| Investiții/licitări | 10 GW noi planificați (2024-2030)global-climatescope.org | Multiple programe UE (Fit-for-55, NextGenEU) | Politici naționale și UE |
Acest tablou evidențiază că, deși România se descurcă bine la nivelul producției de electricitate verde, are încă loc de creștere în consumul final (transport, încălzire) pentru a atinge țintele UE. În comparație, țările nordice (Suedia, Finlanda) depășesc 50% în consum, ceea ce reprezintă un model spre care se îndreaptă și România.
România are un potențial ridicat și în creștere în domeniul regenerabilelor: capacități instalate extinse (mai ales hidro, eolian și fotovoltaic), creșteri semnificative de noi proiecte în ultimii ani şi planuri ambițioase pentru 2030. Deși media UE este mai conservatoare (24,5% energie din renovabile la nivel de consum), România și-a stabilit o țintă națională superioară. Implementarea cu succes a investițiilor în regenerabile și adaptarea rețelei energetice va fi esențială pentru menținerea României pe un trend favorabil tranziției energetice sostenibile .
