Cum funcționează și ce implicații are?
Citirea gândurilor nu mai este doar un subiect de ficțiune. Cercetătorii au dezvoltat dispozitive și algoritmi capabili să interpreteze semnalele cerebrale și să le transforme în cuvinte sau imagini. Această tehnologie ar putea avea aplicații benefice în domenii precum medicina, educația sau divertismentul, dar ridică și numeroase probleme etice și juridice.
Unul dintre cele mai recente exemple de tehnologie de citire a gândurilor este Neuralink, proiectul ambițios al lui Elon Musk, care vizează crearea unei interfețe directe între creier și computer. Neuralink folosește fire subțiri implantate în creier pentru a capta activitatea neuronală și a o transmite unui dispozitiv extern. Potrivit lui Musk, Neuralink ar putea permite oamenilor să comunice telepatic, să controleze dispozitive cu gândul sau să își îmbunătățească capacitățile cognitive.
Un alt exemplu este BrainNet, un sistem care permite transmiterea de informații între trei creiere umane prin intermediul electroenfalografiei (EEG) și a stimulării magnetice transcraniene (TMS). BrainNet a fost testat într-un experiment în care trei participanți au trebuit să colaboreze pentru a juca un joc video Tetris folosind doar semnalele cerebrale. Rezultatele au arătat că BrainNet a permis o comunicare bidirecțională și o rezolvare eficientă a sarcinii.
Un alt domeniu în care tehnologia de citire a gândurilor face progrese este cel al reconstrucției vizuale. Cercetătorii au folosit rețele neuronale artificiale pentru a analiza activitatea cerebrală înregistrată prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) în timp ce subiecții se uitau la imagini sau filme. Apoi, au generat imagini sau videoclipuri care corespund cel mai bine cu semnalele cerebrale observate. Deși aceste reconstrucții nu sunt perfecte, ele demonstrează potențialul tehnologiei de a accesa conținutul mental vizual.
Tehnologia de citire a gândurilor are multe implicații pozitive, dar și negative. Pe de o parte, ea ar putea ajuta persoanele cu dizabilități sau afecțiuni neurologice să comunice sau să își recupereze funcțiile pierdute. De asemenea, ar putea facilita învățarea, creativitatea sau divertismentul prin accesarea directă a informațiilor sau a experiențelor stocate în creier. Pe de altă parte, ea ar putea amenința intimitatea, autonomia sau identitatea persoanelor care folosesc sau sunt supuse acestei tehnologii. De exemplu, cine ar avea dreptul să acceseze sau să modifice datele cerebrale? Cum s-ar proteja confidențialitatea sau consimțământul? Cum s-ar preveni abuzurile sau manipulările?
Aceste întrebări nu au răspunsuri simple și necesită o dezbatere amplă și multidisciplinară. Tehnologia de citire a gândurilor este aici și nu putem ignora provocările pe care le ridică. Trebuie să ne asigurăm că ea este folosită în mod responsabil și etic, respectând drepturile și demnitatea umană.